Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 9 septembrie 2020

Amintiri...

Amintiri…


Dincolo de cuvintele ce rămân în urmă

Sesizez sensuri noi într-o promisiune nescrisă.

Reacțiile încetinesc, se estompează …

Însă clipele se vor sincroniza la fel ?

Se vor pierde prin iluzia unei anestezii permanente ?

Voi căuta printre amintirile transformate în nuanțe diafane .

Doar acea emoție care va menține  sufletul în echilibru

nu va deveni stridentă  în prima rază de soare.


💛 Iulia-Ioana 💛

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Timpul

  Timpul Continuitatea severă a timpului Resimţită ca o limită de măsură Ce ne face să ne oprim uneori Din a fi conştienţi, egoişt...